Sambata 24 Aprilie 2010 a avut loc in Sala Polivalenta Rapid Cupa- Kiai unde a participat si Sectia Shibumi condusa de Sensei-''4 Dan" - Paul Cristian MIRCEA .
duminică, 25 aprilie 2010
sâmbătă, 17 aprilie 2010
Petruta Cecilia Kupper canta la nai in concurs Supertalent 2009 Germania
Petruta Cecilia are 28 de ani, este nascuta in Romania si s-a stabilit in Germania de un an de zile.
Ea a reusit sa se mearga mai departe in concursul SupeTalent 2009, chiar daca a concurat cu 37.000 de concurenti, din tari ca Olanda, Germania, Elvetia, Austria si Marea Britanie. Petruta calca pe urmele marelui naist Gheorghe Zamfir.
marți, 13 aprilie 2010
Porumbel
Porumbelul (Columba palumbus) este o pasăre din familia Columbidae. Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa.Corpul porumbelului are formă de fus, aerodinamică. Pe corp are pene, fulgi şi puf produse de piele. Penele au rădăcina înfiptă in piele. Fulgii sunt mai scurţi, au axa mai flexibilă şi acoperă tot corpul.
- Capul este mic, rotund, mobil şi are în partea anterioară ciocul format din maxilare alungite, fără dinţi şi acoperite cu materie cornoasă.
- Porumbelul este o pasăre bună zburătoare. Zborul este înlesnit de oasele porumbelului, subţiri şi pline cu aer. Ele se numesc oase pneumatice.
- Porumbelul se hrăneşte cu seminţe, pe care le apucă cu ciocul şi le înghite.
- Porumbelul respiră prin plămâni, care sunt în legătură cu 9 saci aerieni de la care pornesc ramificaţii care ajung la oase.
- Porumbeii trăiesc în perechi. Ei construiesc cuibul in care femelele depun ouă. Acestea sunt clocite de amândoi, pe rând. Din ouă ies puii golaşi, neputincioşi, cu ochii închişi, care nu pot zbura. Sunt hrăniţi cu un lichid alb, secretat de guşa porumbiţei, până când se pot hrăni singuri cu grăunţe.
- Există diferite rase de porumbei : Voiajor, Cavaler, Coadă de Păun etc. Porumbeii domestici îşi au originea în porumbeii sălbatici.
vineri, 9 aprilie 2010
Ziua portilor deschise - Ac. Teh. Milit 2010
..Fluturele.. aici Penguinu' ma auzi?!... a venit la poarta cativa vizitatori...vino sa ii iei..
duminică, 4 aprilie 2010
Pastele - Patimă, Moarte, Inviere - Cristos a Inviat
Hristos a inviat din morti
Cu moartea pe moarte calcand,
Si celor din mormanturi,
Viata daruindu-le!
Viata nu este o scanteie efemera si enigmatica in haos; este o existenta de durata cu destin spiritual in eternitatea in care se integreaza cu pret de suflet si cu rost dumnezeiesc.
Cu moartea pe moarte calcand,
Si celor din mormanturi,
Viata daruindu-le!
Viata nu este o scanteie efemera si enigmatica in haos; este o existenta de durata cu destin spiritual in eternitatea in care se integreaza cu pret de suflet si cu rost dumnezeiesc.
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Toaca - la Manastirea Putna - Credinta - Arta - Maiestrie
Cantecul toacei face legatura intre pamant si cer, intre uman si divin, intre ceea ce se cunoaste si ceea ce nu se cunoaste.
Parintele GALERIU Constantin, spune: "Toaca se dezavaluie ca o chemare vie la rugaciune, dar si ca un cantec de durere si de bucurie, vestind odata cu baterea cuielor crucii, imnul pascal de Inviere." La prima bataie de toaca incepe si prima bataie a inimii noastre pentru Mantuitorul Hristos. Incepe slujba!
vineri, 2 aprilie 2010
Vinerea Mare - Traditii in Bucovina
Ultima vineri din Postul Mare este numita în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc. Din această cauză, Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.
În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura şi borşul de miel.
Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.
Sâmbătă seară fiecare gospodina îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire.
În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)